Dragi calatori care v-ati ales ca destinatie Dimensiunea a Cincea, avem pentru voi o veste minunata: „Nava” a sosit.
De mult asteptam acest moment. Aproape ca am obosit, pregatindu-ne. Stationeaza pe pista doar pana marti (mai precis, pana miercuri la rasaritul soarelui.) Apoi, Calatoria Suprema incepe. Asemenea unei calatorii in plan terestru, pe drum mai putem face mici ajustari. Mai sunt si excursii optionale… mai ne putem ingadui cate o zi de relaxare… mai putem schimba destinatia, dar nu mai putem schimba directia. Cale de intors nu mai exista – sau, cel putin, asa speram sa fie. Incerc, in cateva cuvinte, sa creionez cum cred eu ca ar trebui sa gandim, atunci cand ne facem bagajul pentru calatorie. Este destul de dificil, daca tinem seama de faptul ca avem restrictii la kilograme si volum, nu mai exista moneda cu care sa se poata plati excedentul, iar drumul e fara intoarcere. Trebuie sa lasam in urma atat de multe lucruri…. Cum alegem, ce luam cu noi si ce nu luam?
Pe tot parcursul primei jumatati a acestui Val, este vremea sa gandim, sa cautam in lumile interioare, sa simtim ce bagaje luam cu noi, ce avem nevoie si ce nu. Sa nu uitam: Plecam definitiv! Astazi dezbracam uniforma de student si intram intr-o scurta perioada de stagiatura! Curand plecam spre noi aventuri. Suntem pregatiti! Cu cat luam mai putine bagaje, cu atat vom ajunge mai in siguranta la destinatie si ne va fi mai usor pe drum!
Acum imi dau seama ca foarte multi dintre noi nu am stiut niciodata sa ne facem bagajele, atunci cand plecam in concediu! Grea e scoala asta!.. dar frumoasa. Numai dupa absolvire realizam ce perioada minunata si cate clipe de neuitat ne-a adus studentia.
Dar, inainte de afla care sunt „instructiunile” ce ne invata cum sa facem bagajul, sa vedem mai intai daca este sau nu asa, sa verificam daca, intr-adevar, nava a sosit.
Pe 30 iulie a avut loc o sincronicitate care a unit astrologia cu cosmologia. Luna noua in Leu a avut loc intr-un moment extrem de important pentru evolutia noastra – si anume, in zi de Oc (Caine) de ton unu. Este un simbol care ne anunta ca s-au deschis portile Cerului, ca „pazitorul pragului” dintre dimensiuni, dintre lumea vazuta si cea nevazuta, ii invita sa treaca pe toti cei care asta au cerut, au primit acceptul si s-au pregatit de calatorie.
In ziua urmatoare, pe 31 iulie, a inceput Ziua a cincea din Ciclul Universal al Creatiei Divine. Aceasta Zi este extrem de importanta – as spune chiar cea mai importanta – in sensul ca in cele 18 zile de manifestare se exprima, se contureaza, mai bine zis se defineste Noua Constiinta. Simbolul acestei Zile este imbobocirea. Planta (constiinta) a rasarit, apoi a crescut, a ajuns la maturitate, este viguroasa si acum imboboceste, se pregateste pentru rod.
Luna noua a adus cu ea acest nou Val – si creste odata cu el.
Zi dupa zi, din 31 iulie si pana marti, 9 august (zi de Ahau ton 11), moment in care Valul va ajunge pe creasta, in punctul sau maxim, se revarsa asupra Pamantului un flux continuu de energii cosmice, care au menirea de a accelera evolutia constienta a omului spre Linia de timp pe care si-a ales-o. In fiecare dintre aceste noua zile, suntem invitati sa scriem o alta pagina in agenda noastra imaginara, acolo unde ne stabilim singuri instructiunile de alegere a bagajelor de calatorie.
Cei care sunt interesati de fluxul energiilor cosmice, asa cum sunt ele descrise de Calendarul Mayas, isi pot reaminti temele pe care ni le aduc in constienta simbolurile care se succed in aceasta trecena.
Ma adresez acum si celor care nu au avut aceasta curiozitate. Vrem nu vrem, stim sau nu, aceasta perioada este traversata de intreaga omenire. Dovada ca aceste zile au o importanta speciala – si ca ziua culminanta este cea de marti, 9 august, zi de Ahau de ton 11 – este faptul ca, pentru prima data, Barbara Hand Clow sustine in aceasta zi o meditatie planetara, la care suntem cu totii invitati. Surpriza este nu numai ca a organizat un asemenea eveniment, dar tema aleasa,Calatorie in Cele Noua Dimensiuni*, ne indica clar ca Nava a sosit.
In primul rand, sa ne amintim ce anume ne spune simbolul Ahau.
Prin succesiunea lor, simbolurile mayase ne aduc, zi dupa zi, un alt aspect al Creatorului – iar ultimul, cel plenar, spre care tindem cu fiecare respiratie, poarta numele de Ahau. Vieti dupa vieti am invatat cum sa atingem, sa intrupam, sa ancoram in structurile noastre, Virtutile Divine. Fiecare aspect al Creatorului a fost integrat cu straduinta si daruire, cu o munca responsabila si cu efort necontenit. Acum, la final de drum, am ajuns la nivelul lui Ahau, Creator Mama/Tata, am atins Frecventa Geniu. Putem spune, fara sa gresim, ca ne desparte de Constiinta Unimii, doar o respiratie. Mai avem un pas. Aceasta respiratie o putem face intr-o clipa, intr-un an sau zece…, dar doar atat mai avem de parcurs. Nava a sosit, ne-am facut bagajele, ne-am urcat la bord… si numai de noi depinde cand dam semnalul de pornire.
Iar despre tonul unsprezece, ce-as mai putea sa spun, astfel incat sa pot sugera ampla sa semnificatie? Un cuvant care sa-l defineasca nu gasesc. Nu doar ca inseamna un nou inceput, dar in acest unic context, are semnificatia celei de a Doua Invieri, este poarta spre Epoca de Aur, este primul pas dincolo de prag, este energia care da unda verde spre starea apostolica, este Calea cea dreapta si fara intersectii, care duce spre Sursa, spre Unime – este pasul decisiv.
Ce avem de facut pentru a intrupa plenar, energiile lui Ahau de ton unsprezece? Simplu: ne facem bagajele si pornim spre imbarcare. Asta inseamna sa ne ingaduim cateva zile de introspectie. Ni se cere oare mult? Avem la dispozitie un weekend. Astazi, ziua in care scriu aceste randuri, respiram energia Vulturului. Ne ridicam deasupra provocarilor vietii tridimensionale si ne privim viata. Asa cum vulturul nu poate fi corupt de „lumea de jos”, atunci cand coboara pe Pamant pentru a-si lua hrana, nici noi sa nu ne lasam afundati intr-o lume efemera. Stim ca suntem mai mult decat corpul nostru fizic, ca putem percepe energiile non-fizice si, constienti de dorinta sufletului care se extinde spre multidimensionalitate, reflectam, meditam. Ne observam viata dintr-o perspectiva mai inalta, dintr-un camp de constiinta mai extins, detasati, obiectivi. Devenim spectatori ai scenei pe care tocmai o jucam. De aici putem vedea totul, putem observa detaliile, fara sa ne identificam cu personajul sau cu rolul pe care-l joaca.
Ziua urmatoare, vineri, este ziua intelepciunii, a alegerilor constiente (Bufnita). Putem sesiza ceea ce am creat din iubire, din vibratia inimii, la chemarea sufletului – dar si ceea ce am gandit, spus sau facut din orgoliu, cu mintea duala, separandu-ne de Divin, indepartandu-ne de misiunea noastra. Facem alegeri. Decidem ce parti din noi ne sunt de folos si ce avem de schimbat.
Sambata este zi de Pamant. Intrupam, ancoram acele aspecte pe care, cu o zi inainte, le-am ales si am decis ca ne sunt de folos. Meditam asupra muncii noastre din ultimele doua zile, rectificam daca este nevoie. Ne alegem compania, tovarasii de drum, observam si iubim natura, ne desenam peisajul in care dorim sa traim. Cream o noua lume, ne mobilam Linia de timp pe care am ales-o. Asa cum Pamantul si-a creat viata, si-a conturat continentele, tarmurile, flora si fauna, tot asa sa facem si noi. Sa ne desavarsim spatiul pe care-l locuim de acum inainte. Intentia noastra trebuie sa fie pura, cristalina, curata. Energia pe care o punem in acest act de creatie trebuie sa fie cea a inimii. Sa rasune Cantecul inimii, simfonia vietii. Ne plimbam pentru a intrupa, ne miscam pentru a contempla si a ne inspira din creatiile mamei Pamant.
Daca in aceste trei zile – miracolul cifrei trei – ne-am facut treaba… in urmatoarele doua ne va fi usor. Vom traversa doua zile frumoase si usoare pentru cei harnici – si foarte grele pentru repetenti.
Energiile zilelor de duminica si luni (Cremene si Furtuna) sunt cele ce ne ajuta la curatenia generala. Pentru unii este o bucurie, pentru altii vor fi devastatoare. Cand tot gunoiul este pus la poarta, frumos sortat si ambalat, esti fericit ca vine cineva sa il ridice gratis. Daca insa nu sunt gata, nu am facut la timp ceea ce aveam de facut, intrebarea este: cine ma mai ajuta sa fac transportul, cum ma mai descurc singur?
Problema este ca nu sunt acceptati pe nava decat cei care au lasat curat spatiul pe care l-au ocupat in plan tridimensional. Iar bagajele… sunt limitate si foarte strict verificate.
Am ajuns intr-un punct in care constatam ca o noua paradigma isi face simtita prezenta: grija pentru mediul nostru inconjurator. In ultimii ani s-au focalizat discutiile pe constiinta de sine, ca fiind singura cale de evolutie spirituala. Iubirea de sine… respectul de sine… Apoi, s-a extins constiinta spre intelegerea faptului ca, daca nu ne punem in slujba celorlalti – fiecare din locul pe care-l ocupa, in felul sau, cu mijloacele sale – nu putem avea pretentia sa atingem Constiinta Unimii. Doar impreuna cu semenii nostri, putem ajunge „Undeva”. Din nou suntem intr-un moment in care ne extindem perceptiile. Am ajuns sa stim ca dorintele sufletului nostru raman la nivel de gand, daca nu lasam stralucire in urma noastra, daca nu ne ingrijim din timp de frumusetea si limpezimea apelor interioare, de tot ceea ce ne uneste cu ceilalti, cu Sursa. Calitatea mediul nostru inconjurator da calificativ pentru calitatea vietii pe care o vom tai.
Zilele de Cremene si Furtuna vor fi cele care vor face curatenie in toate planurile interioare, in spatiile in care locuim sau lucram, in tot ceea ce inseamna relatii, Viata sub toate aspectele ei.
Creasta Valului este pe Furtuna si Ahau. Asta inseamna ca, atunci, energiile au atins cote maxime. Ahau este insasi Nava, este vehiculul cu si spre care navigam.
Simbolistica urmatoarelor doua zile este absolut uimitoare. Urmeaza Dragonul (miercuri), de ton 12, energia apostolica. Isus a avut 12 apostoli. Numai cel ce atinge aceasta vibratie, il poate vedea pe al 13-lea, poate atinge energia Christica – cea care ni se reveleaza in ziua ce va urma, joi, 11 august, zi de Vant ton 13. Valul incepe sa coboare, relaxarea se instaleaza, ne bucuram de un nou inceput in energia Vantului, cea care simbolizeaza respiratia Divina.
Si acum... surpriza finala: Nava suntem noi. Ca sa intelegeti mai bine ceea ce vreau sa spun, va invit sa cititi - sau sa recititi - cartea Calatoria Suprema a lui Robert Monroe. Veti afla lucruri extraordinare, veti intelege cum toate partile din noi, aflate in taramurile superioare, se vor integra/unifica, cum si ce inseamna familia de suflete care ne asteapta pentru a primi o noua misiune, pentru a incepe o noua calatorie.
Prin sincronicitate, a venit spre mine, acum, cand inchei acest mesaj, un citat din cartea „ Drumul spre Acasa” de Lee Carroll. Vi-l ofer cu mult drag. Este ceea ce trebuia sa fie, pentru a incheia acest mesaj.
„Atunci cand lucrurile nevazute devin evidente”, i-a raspuns vocea blanda, „nu mai poti sa revii la ignoranta. Acum o sa vezi toate portile clar, de vreme ce ti-ai stabilit intentia pentru aceasta
,,Ce vrei sa spui? Constiinta mea poate sa schimbe realitatea?”, a intrebat Mike. „E o chestie de semantica”, i-a raspuns vocea. „Realitatea este esenta lui Dumnezeu – si e constanta. Constiinta ta umana nu face decat sa dezvaluie noile parti din ea, pe care vrei sa le traiesti ca experienta. Schimbandu-te, mai apar si alte lucruri si poti sa traiesti si sa folosesti multele revelatii noi, asa cum doresti – dar nu poti sa mergi inapoi.”
„Ai spus ca sunt o creatura care are liber arbitru. De ce nu pot sa merg inapoi, daca asa aleg? Daca vreau sa ignor noua realitate si sa ma intorc la alta, mai simpla? Nu asta inseamna liber arbitru?”
„Fizica spiritualitatii creeaza o axioma, care spune ca nu vei putea niciodata sa revii la o stare de constienta mai redusa”, raspunse vocea. „Daca alegi in mod activ sa incerci, totusi, atunci negi iluminarea care ti-a fost data si o sa te dezechilibrezi. Intr-adevar, poti sa incerci sa mergi inapoi. E liberul tau arbitru. Dar tristi sunt oamenii care incearca sa ignore ceea ce stiu ca e adevarat, intrucat nu vor rezista mult cu o vibratie duala.”
„Mecanismele Spiritului sunt minunate, Michael Thomas al Intentiei Pure”, i-a raspuns Blue. „Iar postulatul iluminarii umane este urmatorul: Ai grija mai intai de tine, iar onoarea calatoriei tale va fi trecuta si asupra celor din jurul tau, in mod sincron, deoarece intentia unuia ii va influenta intotdeauna pe cei multi.”

0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu